Cleopa Cristian

Profesor, doctor

Profesor creştin-ortodox

Profesor universitar dr. medic

(Î): Părinte, sunt mâhnit că pleacă mulţi doctori buni din România.

(R): Nu este bine. Dumnezeu împarte darurile pentru fiecare neam. El hotărăşte câţi doctori se nasc, câţi ingineri, câţi profesori, câţi muncitori, câţi agricultori, pentru fiecare neam. Cine mai tratează pe români dacă pleacă doctorii specialişti? Doctorii români sunt născuţi pentru neamul românesc. Sunt darul lui Dumnezeu pentru acest neam. Pleacă şi nici măcar nu plătesc şcolarizarea şi specializările. Mai mult, la Înfricoșata Judecată fiecare va da răspuns cum a folosit darurile primite de la Dumnezeu pentru neamul său. Spun conducătorii din ţările bogate din Europa că este libera circulaţie a forţei de muncă. Dar când pleacă handicapaţii, romii şi săracii nu vor să-i primească.

Un specialist ţine prin munca lui mai mulţi handicapaţi, bolnavi, săraci. Dacă pleacă, spre exemplu, un doctor bun, trebuie să-şi plătească şcolarizarea, specializarea şi să accepte ţara în care pleacă un număr de handicapaţi, săraci, bolnavi. Aşa ar fi normal şi creştineşte. Pentru că în general invers nu se întâmplă, să plece un specialist dintr-o ţară dezvoltată într-una săracă.

(Î): Da, părinte, mi s-a oferit un milion de euro pe an, pentru postul de director la un spital în Anglia, dar nu am acceptat.

(R): Aceasta este o mare minune să auzi de un renumit profesor doctor român, care îşi iubeşte neamul mai mult decât euro şi dolarul. Dar acest lucru se datorează faptului că aveţi rădăcini pentru că v-aţi născut, crescut şi aţi fost educat la ţară, într-o familie de ţărani credincioşi şi gospodari.

Omenirea este trupul lui Hristos (I Corinteni 12,27). Unul este cap, altul ochi, altul mână... Nu poate mâna să spună că nu are nevoie de ochi, piciorul de cap... Este nevoie şi de preot şi de doctor şi de inginer, și de profesor şi de agricultor şi de muncitor. Între aceste daruri, trei sunt mai importante: preotul ca iconom al Harului Dumnezeiesc, (împărtăşeşte pe credincioşi cu Harul Dumnezeiesc prezent în Sfintele Taine), profesorul - care este apostol, pentru că lucrează asupra conştiinţei şi formează oameni sau neoameni[1], şi doctorul, care este făcător de minuni. El tratează, iar Dumnezeu vindecă.

(Î): Într-adevăr, părinte, am spus că sala de operaţie este altar, unde chirurgul se jertfeşte şi luptă pentru viaţă.

(R): Dacă doctorul se smereşte şi se roagă, Dumnezeu îl inspiră să ia cea mai bună decizie şi îi poartă mâna cu bisturiul în timpul operaţiei.

(Î): Ce puteţi să-mi spuneţi despre activitatea didactică?

(R): Profesorul lucrează asupra conştiinţei. Cu un cuvânt poţi să înviezi un om şi cu un cuvânt poţi să omori un om: sufleteşte dar şi trupeşte. Când profesorul se împărtăşeşte cu Harul Dumnezeiesc prezent în Sfintele Taine, ridică duhovniceşte pe studenţi şi pacienţi care se află în inima sa duhovnicească şi Harul Dumnezeiesc îi vindecă şi îi luminează. Pentru elevi şi studenţi, profesorul rămâne un model de urmat în viaţă.

Duhul cu care predă profesorul se întipăreşte în mintea şi inima studenţilor. Dacă se spovedeşte şi se împărtăşeşte duhul este curat şi bun şi sfinţeşte locul iar sfinţenia se împărtăşeşte. Nu poate un om păcătos să facă pe altul sfânt, decât dacă-l prigoneşte şi omoară.

Lumea o ţine Dumnezeu pentru oamenii buni. Cât vor mai fi oameni buni va mai exista şi lumea. Şi un rol important în formarea oamenilor buni îl au profesorii, pentru că prin şcoli şi facultăţi trece toată lumea.

(Î): Simt în inima mea că există o legătură sufletească între mine, studenţi şi pacienţi.

(R): Studenţii şi pacienţii sunt în inima duhovnicească a profesorului, a doctorului. Şi rămâne mult timp, poate toată viaţa, această legătură sufletească. De multe ori în inima d-voastră duhovnicească auziţi cuvintele profesorului care v-a format şi îl vedeţi cum opera. Însă a fi un doctor bun implică moralitate şi ştiinţă. Oamenii inteligenţi dar imorali distrug lumea. La Judecată veţi fi judecat ca doctor creştin-ortodox, după cum a lucrat Harul Dumnezeiesc prin d-voastră în tratarea pacienţilor.

(Î): Cum se formează un doctor bun din punct de vedere moral?

(R): Cel care are acest dar dumnezeiesc, pentru a deveni doctor, de mic are două posibilităţi:

1. Să se unească cu Dumnezeu, dacă de mic ascultă de îngerul care îi spune să se pregătească bine ca să ajungă un doctor bun şi să vindece cu ajutorul lui Dumnezeu oamenii;
2. Să asculte de glasul diavolesc, care îi spune de mic să înveţe bine ca să ajungă un doctor renumit, să câştige bani mulţi, să-şi cumpere vile luxoase, maşini şi să se distreze. Şi în acest caz obţine nota maximă, la examene, dar din punct de moral, pentru că s-a unit cu diavolul, lasă pacientul să se chinuie, dacă nu-i dă o anumită sumă de bani.

Trebuie să avem o viaţă Liturgică, în sărbători şi duminici, să participăm la Sfânta Liturghie. În fiecare clipă a vieţii greşim cu gândul, cu cuvântul cu fapta, cu voie sau fără de voie, murim duhovniceşte. Duminica, participând la Sfânta Liturghie, se pogoară Harul Duhului Sfânt peste noi cei prezenţi în Biserică şi peste Sfintele Daruri, la Epicleză, la rugăciunea preotului. Astfel, Harul Dumnezeiesc ne curăţeşte de păcate, ne întăreşte. Dumnezeu ştie ce ispite şi probleme vom avea în săptămâna care urmează şi ne întăreşte.

Nu ajungeaţi doctor dacă numai vizitaţi Facultatea de Medicină şi nu ajungeaţi chirurg dacă nu mergeaţi zilnic la spital, nu învăţaţi şi nu operaţi. Nici Împărăţia Cerurilor nu o dobândim numai dacă vizităm din când în când Biserica.

La Înfricoşata Judecată veţi fi judecat ca doctor creştin-ortodox. Cum a lucrat Harul Dumnezeiesc prin dumneavoastră la diagnosticarea şi vindecarea pacienţilor

(Î): Cum poate un doctor să pună diagnosticul şi să dea tratamentul cel mai bun?

(R): Pentru aceasta doctorul creştin-ortodox trebuie să se smerească şi să se roage lui Dumnezeu. Poate pune multe diagnostice şi tratamente, dar cine ştie care este cel mai bun? Doctorul cel mai bun este Dumnezeu.

Profesorul doctor, credincios practicant, tratează cu ajutorul Harului Dumnezeiesc care ajută, dă putere, luminează. Poate opera mai mult, mai dificil, dacă are ajutor asistenţi buni cu care colaborează.

Pentru doctorul credincios lumea este suprafirească, minunată. Harul care vine prin smerenie şi rugăciune luminează mintea, iar mintea  luminată de har conduce bisturiul chirurgului.

(Î): Dar bolnavii ce trebuie să facă?

(R): Înainte de a merge la doctor, la control, la tratament sau la operaţie, creştinul ortodox trebuie să se spovedească, să se împărtăşească, să facă Sfântul Maslu, să se roage pentru ca doctorul să pună diagnosticul cel mai bun. Bolile sunt cauze ale păcatelor sufleteşti şi trupeşti şi de aceea trebuie mai întâi tratamentul duhovnicesc.

Convorbiri cu o profesoară de fizică

(Î): Mi-a spus cineva că problemele pe care le am sunt mai presus de Biserică.

(R): Biserica este trupul mistic al lui Hristos şi mai presus de Biserică numai diavolii şi oamenii păcătoşi vor să fie. Apoi profesoara a spus că a făcut un inventar al minunilor dumnezeieşti şi a început să relateze minunile care i s-au întâmplat. Părintele i-a replicat:

(R): Era bine să faci cu căinţă și un inventar al păcatelor, să te pocăieşti şi să te spovedeşti.

Sfântul Ioan Scărarul spune că nu vom fi întrebaţi de minuni. Pe acestea le săvârşeşte Dumnezeu. Vom fi întrebaţi de păcatele săvârşite şi de ce nu ne-am pocăit. Ce minuni a săvârşit Sfântul Ioan Botezătorul? Niciuna. Dar ce îi atrăgea pe oameni să vină în pustiul Iordanului să-l vadă şi să-l asculte? Sfinţenia. Harisma sfinţeniei atrage pe oameni mai mult decât minunile.

(Î): Marii fizicieni vor să introducă a cincea forţă – conştiinţa.

(R): Conştiinţa este glasul lui Dumnezeu în om şi nu o vor putea descrie savanţii în ecuaţii. Omul poate acţiona asupra materiei cu puterea conştiinţei.

(Î): De ce nu putem păstra Harul Dumnezeiesc?

(R): Harul vine şi pleacă. Rămâne în noi pe măsura curăţirii inimii noastre duhovniceşti. Vom putea păstra Harul, pe măsura curăţirii inimii, a smereniei, a lepădării de sine, a dragostei, a iertării. Părintele a întrebat-o:

– La ce Biserică mergeţi?

– Mă duc la Biserica unde am linişte şi mă simt bine.

– Pentru început poate fi bine, mai târziu, când veţi creşte duhovniceşte, să mergeţi acolo unde aveți luptele cele mai mari, pentru că şi Harul Dumnezeiesc este mai îmbelşugat.

Scriitor creştin ortodox

(Î): Părinte, cum pot să ajung scriitor creştin ortodox?

(R): În primul rând trebuie să vezi dacă ai acest dar de la Dumnezeu şi apoi să-l cultivi.

(Î): Cum pot să aflu acest lucru?

(R): Te rogi lui Dumnezeu să-ţi descopere. Dacă ai acest dar, de mic îţi va plăcea să înveţi pe alţii, să le transmiţi învăţături. Apoi, pentru a deveni scriitor creştin ortodox, trebuie să ai vieţuire creştin-ortodoxă[2], pregătire teologică şi filologică. „Cu un cuvânt înviezi un om şi cu un cuvânt omori un om”, ne spune Sfântul Macarie Egipteanul. Cu un cuvânt dumnezeiesc faci pe un om necredincios - credincios, îl înviezi duhovniceşte şi cu un cuvânt diavolesc omori sufleteşte pe creştini. Dar „vai omului aceluia prin care vine sminteala” (Matei 18,7), ne spune Domnul nostru Iisus Hristos. Scriitorul creştin-ortodox are mare plată de la Dumnezeu dacă zideşte sufleteşte, dar şi mare pedeapsă dacă omoară prin scrierile sale sufleteşte pe cititori. Apoi, începi să scrii mici articole pe care să le trimiţi pentru publicare în ziare şi în reviste creştin-ortodoxe.

(Î): Am trimis articole la reviste ortodoxe şi câteva au fost publicate. Dar merge foarte greu. De ce?

(R): Vei spori în aceasta lucrare mântuitoare de suflete pe măsura creşterii tale duhovniceşti. Având binecuvântarea ierarhului dar şi vieţuire creştină ortodoxă, o dată cu cuvântul scris, va lucra şi Harul Dumnezeiesc  care va lumina, curăţi, îndemna la pocăinţă şi fapte bune creştine pe cititorii tăi. Gheron Iosif Athonitul ne spune: „Dacă Harul lui Dumnezeu nu luminează pe om, cuvintele pe care acesta le vorbeşte, (scrie n. n.) oricât de multe ar fi, nu sunt de niciun folos (duhovnicesc; n. n.) nimănui. Sunt auzite pentru un moment, şi în clipa următoare, cel ce le aude se întoarce ca un captiv la păcatele sale. Când va lucra cu cuvântul şi Harul, atunci, imediat, se petrece schimbarea cu voia cea bună a omului, încât se schimbă în chip minunat viaţa lui din clipa aceea. Aceasta se întâmplă cu cei care nu au auzul şi conştiinţa împietrite”.

(Î): Mă luptă gândul că lumea este secularizată, nu are bani pentru cărţi, nu mai citeşte cărţi religioase mântuitoare pentru suflet, sunt mulţi scriitori şi titluri de carte ortodoxă şi se tipăresc foarte multe cărţi religioase.

(R): În România sunt nouăsprezece milioane de peşti (creştini ortodocşi), dar nu sunt pescari (scriitori creştini ortodocşi) şi momeală (cărţi creştine ortodoxe, folositoare şi mântuitoare pentru suflet). Dumnezeu va rândui ca fiecare pescar să aibă peştii lui de prins. Deci principalele probleme sunt: trăirea creştin-ortodoxă a scriitorilor, calitatea şi utilitatea cărţilor ortodoxe. Poți să faci misiune gratuit pe internet, publicând cărți, articole, predici...

[1] Sfântul Macarie cel Mare spune: „Cu un cuvânt rău, faci un om bun rău, şi cu un cuvânt bun, faci un om rău bun”.

[2] Dacă faci păcate mari, vei scrie despre aceste păcate şi vei avea cititori şi admiratori  păcătoşi.