Boala
După ce au păcătuit protostrămoşii noştri Adam şi Eva au pierdut Harul Duhului Sfânt şi au fost blestemaţi să moară cu trupul. De ce? Pentru ca răutatea să nu fie fără de moarte.[1] Omul păcătos, dacă l-ar lăsa Dumnezeu să trăiască, ar păcătui la nesfârşit. Aşa, dacă face păcate, suferă, dacă continuă, se îmbolnăveşte şi dacă continuă, moare. Indiferent dacă este vorba de băutură, fumat, droguri, avorturi... Şi bătrâneţea este tot o boală. Adam a trăit 930 de ani şi Noe 950 de ani.
Odată cu acest blestem al morţii pentru om, Dumnezeu a blestemat şi întreaga lume văzută, materială, cu moartea.[2]Pentru că nu putea omul muritor să viețuiască într-o natură nemuritoare.
Dumnezeu îi spune lui Adam, după alungarea din Rai: „blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale! Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce” (Facerea 3,17). Pentru ca să stingă patimile, omul trebuie să-şi muncească trupul.
(Î): De ce au apărut boala şi suferinţa în lume?
(R): Boala şi suferinţa sunt consecinţele alterării chipului lui Dumnezeu în om prin păcate, care orientează negativ şi autodistructiv energiile şi capacităţile umane, preschimbându-le sensul dinspre Dumnezeu, Care le susţine şi pentru Care au fost create ca să se împlinească şi să se desăvârşească, spre păcat, spre în afară. Omul ajunge astfel rob legilor naturale - materiale, care conduc la degradare ireversibilă şi moarte.
Vindecarea, restaurarea vieţii, înseamnă reluarea legăturii cu Dumnezeu, posibilă numai prin Harul Dumnezeiesc necreat, dăruit omului să conlucreze cu el la propria transformare.
După ce a păcătuit, Dumnezeu îl putea pedepsi pe om cu moartea, dar îl lasă să trăiască în aceste energii lumeşti (mâncare, băutură) dar şi păcătoase (fumat, desfrânare, mânie, zavistie, mândrie, slavă deşartă…) ca să se chinuiască şi să se pocăiască.
De ce umblă femeile despuiate? Inima lor duhovnicească, căzută în păcate, se hrăneşte cu duhul desfrânării.
(Î): Cum se explică acest lucru?
(R): Există o curvie sufletească. Ceea ce fac oamenii cu trupurile acelaşi lucru îl fac şi cu sufletele.
(Î): De ce există cultul personalităţii la conducători?
(R): Conducătorii, indiferent de domeniul de activitate, trebuie să-şi curăţească inima de păcate, să se smerească, să se golească de sine pentru ca să-i înalţe Harul Dumnezeiesc (Matei 23,12). Dacă îi înalţă dracul mândriei, au nevoie de duhul mândriei ca să-i menţină acolo sus, şi asta este treaba lingăilor, linguşitorilor...
Dar Sfântul Ioan Scărarul spune: „diavolul mândriei înalţă pe om până la cer şi de acolo îl pogoară în adâncul iadului”. Unii, pentru că nu vor să mai coboare de acolo, sunt împuşcaţi.
(Î): Care sunt cauzele bolilor şi ale suferinţelor?
(R): Cauza bolilor sunt păcatele. Sfântul Nicolae Velimirovici spune: „Dacă un vierme roade pe dinăuntru un copac, în zadar vom astupa găurile pe care le face. Trebuie scos viermele, adică curăţite păcatele”.
Spre exemplu un om mânios va face ulcer. Dacă nu rezolvă cu mânia degeaba îi dă tratament pentru ulcer pentru că se va agrava boala şi se va îmbolnăvi şi de ficat. Se va spune despre el: „tratamentul pentru ulcer a reuşit, dar pacientul a murit de ficat”.
În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea ta (Facerea 3,17). După cum dă buruiana în pământ, tot astfel dau şi se înmulţesc buruienile patimilor în om. Patimile şi păcatele, trebuie curățite cu ajutorul Harului Dumnezeiesc prezent în Sfintele Taine.
Creştinul trebuie să se spovedească, să se împărtăşească, să facă Sfântul Maslu, să se roage înainte de a merge la doctor, la operaţie. În acest fel, doctorul va fi inspirat de Dumnezeu, când va pune diagnosticul şi când va prescrie tratamentul. Iar când va opera, îi va ajuta şi Harul Dumnezeiesc cu puterea sa vindecătoare.
Un doctor a relatat:
– Părinte, de multe ori, în timpul operaţiilor, simt că cineva îmi poartă mâna cu bisturiul.
*
O creştină care era necredincioasă şi spunea că nu poate posti, s-a îmbolnăvit. În timpul operaţiei, doctorul a operat-o în alt loc. Pacienta, răcnind de durere i-a strigat:
– Domnule doctor, în alt loc mă doare! Doctorul i-a replicat:
– Mă înveţi dumneata pe mine!
Nu a putut mânca nimic timp de 2 luni de zile, fiind hrănită artificial.
Într-o dimineaţă, în timpul vizitei, femeia s-a plâns:
– Domnule doctor, mă simt foarte rău, mor!
Doctorul i-a replicat:
– Să faci tratamentul şi mâine o să te simţi mai bine.
Femeia a zis:
– Nu mai pot! Mor de durere! Faceţi-mi ceva!
Doctorul i-a replicat:
– Stai liniştită, femeie. Mă înveţi tu pe mine ce să fac?
A doua zi, la vizită, când a intrat în salon, femeia era liniştită şi stătea în pat cu faţa la perete. Doctorul i-a zis:
– Vezi? Ţi-am spus că o să te simţi mai bine!
Un pacient din salon i-a zis:
– A murit azi dimineaţă!
Doctorul a replicat:
– Păcat. Mai aveam tratamente pentru ea!
O creştină în vârstă de 84 de ani, avea, de două luni de zile, temperatură de infecţie 38 grade Celsius, şi nu se putea ridica din pat Cheltuise mii de lei la doctori, făcuse analize, dar fără niciun rezultat. Doctorii ridicau din umeri:
– Probabil este un virus, dar nu reuşim să-l depistăm.
– Atunci s-a hotărât să meargă la preotul duhovnic să se spovedească, să se împărtăşească, să facă Sfântul Maslu, să ceară binecuvântarea şi canon de rugăciuni ca să descopere cauza bolii şi tratamentul.
La puţin timp, citind într-o revistă despre propolis, a hotărât să încerce acest tratament. Primele trei zile i-a crescut temperatura, apoi a revenit la normal. Deci un tratament de o mie de ori mai ieftin. Dacă Dumnezeu îţi ajută să descoperi virusul, vindecarea este rapidă şi costă puţin. Dacă nu, te chinuieşti în zadar şi cheltuieşti toţi banii.
Dar unii mor de prea multă suferinţă şi jertfă pentru aproapele, iar alţii se îmbolnăvesc de prea mult bine (mâncare, băutură, droguri, distracţii) şi mor.
Mai rău, dar m-am obişnuit
Un părinte s-a îmbolnăvit şi s-a speriat de moarte. A mers cu o verişoară doctor în Iaşi la mai mulţi doctori, apoi s-a reîntors la mănăstire care se afla la 250 km. depărtare. După doi ani, s-a întâlnit cu doctoriţa, verişoara lui care i-a spus:
– Părinte, am fost îngrijorată. Nu ai dat niciun telefon. Cum te mai simţi?
– Mai rău, dar m-am învăţat.
După cum o maşină merge şi dacă are mici uzuri, jocuri, mai trăncăneşte şi scârţâie, şi dacă este veche nu are rost s-o repari să fie ca nouă, pentru că te costă foarte mult, tot astfel şi creştinul «merge» cu anumite boli, la inimă, la ficat, la stomac şi dacă este în vârstă nu vei reuşi prin tratament să-l faci ca nou. Dacă îl tratezi de inimă se va îmbolnăvi de ficat, dacă îl tratezi de stomac se va îmbolnăvi de pancreas….
Nu mai trece nimic
Un părinte în vârstă de 60 de ani care a făcut tratament balneo, a fost întrebat de doctor:
(Î): Vă simţiţi mai bine?
(R): Un prieten doctor mi-a spus că dacă după cincizeci de ani nu te mai doare nimic, înseamnă că eşti un om mort. De acum nu mai trece nimic, ci dimpotrivă, se adaugă. Cred că cel mai eficient este tratamentul cu împachetări cu lut.
(Î): Dar noi nu facem aşa ceva.
(R): Facem noi, la cimitir.
Nu o să aibă probleme copilul
O femeie, care avea probleme de sănătate - cancer la un picior, se temea că pruncul pe care-l va naşte va avea probleme. Deşi doctorii o încurajaseră, tot era îngrijorată. Părintele i-a spus:
– Cine pune răul în faţă, îl cheamă şi îi dă voie diavolului să intre în el. Pune pe Dumnezeu înainte. Doamne ajută! „Nu te teme, crede numai!” (Marcu 5,36).
[1]Molitfelnic, E.I.B.M al B.O.R., Bucureşti 1992, p. 215.
[2] Entropia creşte, gradul de dezorganizare a materiei creşte odată cu trecerea timpului.