Oct. 11, 2022
O mare greșeală
(Î): Sfântul Ioan Botezătorul mânca lăcuste (Matei 3,4)?
(R): Sfântul Ioan Botezătorul nu mânca lăcuste, ci roşcove. În Pustiul Iudeii nu prea să găseşte iarbă şi cu atât mai puţin lăcuste. Iar ca hrană pentru iarnă ar fi trebuit să pună lăcustele la uscat, ori la murat sau cu sare. Dacă ar fi mâncat Sfântul Ioan Botezătorul lăcuste, acest fel de nevoinţă am fi întâlnit-o şi la marii asceţi şi pustnici. Însă nu se cunosc sfinţi care să se fi hrănit cu lăcuste. Este o mare greşeală din Biblia tipărită de Biserica Ortodoxă Română, care face multă sminteală.
Am fost la Ierusalim şi am întrebat pe părinţii care se nevoiau acolo şi mi-a spus că Sfântul Ioan Botezătorul nu mânca lăcuste, ci o plantă cu rădăcini amare.
Sfântul Ioan Gură de Aur în comentariu la această Evanghelie, spune că Sfântul Ioan Botezătorul mânca o plantă cu rădăcini amare. De asemenea părintele arhim. Cleopa Ilie scrie în cartea Predici la Praznice împărăteşti şi la Sfinţii de peste an, la Soborul Sfântului Ioan Botezătorul că mânca acride.
(Î): Ce sunt roşcovele?
(R): Roşcovele sunt cunoscute la agronomi ca pâinea Sfântului Ioan Botezătorul.
(Î): De unde apare confuzia?
(R): Confuzia apare de la cuvintele ebraice care pentru roşcove şi lăcuste sunt similare. Spre exemplu în limba română: limbă-limbă de ceas, limba din gură, limba română; vas—vas de sânge, vas pentru flori, vas de mers pe mare- vapor.
Duhovnicii dau canon pustnicilor să nu omoare insectele. Sunt cunoscuţi pustnici a căror peşteri la începutul Postului Mare au fost invadate de furnici iar în Ziua de Înviere Dumnezeu a poruncit furnicilor să plece în alte locuri.
Mulţi creştini ortodocşi auzînd în cele peste 16.040 de Biserici ortodoxe şi peste 637 de mănăstiri şi schituri ortodoxe, televiziune şi radio citindu-se în evanghelie că Sfântul Ioan Botezătorul a fost cel mai mare bărbat născut din femeie se gândesc că acest lucru s-a datorat şi faptului că se hrănea cu lăcuste.
(Î): Sunt bune de mâncat roşcovele?
(R): Roşcovele reglează conţinutul de zahăr din sânge şi digestia. Pudra obţinută din roşcove este utilizată ca antiviral, antioxidant, antiseptic şi anti-bacterian.