Oct. 17, 2022
Ecumenism
Despre ecumenism ortodox
Convorbiri duhovniceşti cu Ieroschimonahul Daniel despre ecumenism.
Părintele Cleopa: Hristos a Înviat!
Ieroschim. Daniel: Adevărat a Înviat!
Părintele Cleopa: Preacuvioase Părinte Daniel vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre ecumenism, despre unirea bisericilor.
Ieroschim. Daniel: Domnul nostru Iisus Hristos a întemeiat prin Întrupare, Jertfă, Înviere, Înălţare de-a dreapta Tatălui şi Pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli, o unică Sfântă şi Dumnezeiască Biserică, care este Trupul Tainic al Domnului Iisus Hristos (l Corinteni 12,1), pentru că mădularele ei, creştinii ortodocşi, se hrănesc prin Sfânta Împărtăşanie din Însuși Trupul şi Sângele lui Hristos, Cel Înviat din morţi. Iar Mântuitorul Iisus Hristos este Capul Trupului, al Bisericii (CoIos. l, 18-19; Efes. l, 23).
Oamenii se despart de Hristos prin păcate, iar păcate sunt şi ereziile. Biserica Catolică s-a despărţit în anul 1054 de Biserica întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos prin erezie. Din Biserica catolică au apărut cultele protestante. După aceasta alţi lideri religioşi cu putere satanică au întemeiat alte culte creştine.
Unirea Bisericilor nu se realizează prin unirea ortodocşilor cu membrii celorlalte culte între ei, în duhul mândriei, al slavei deşarte, ereziilor, al dragostei omeneşti... Cei care vor să vină sau să revină la Biserica lui Hristos, trebuie să fie chemaţi de Dumnezeu Tatăl (loan 6, 44), să dorească acest lucru, să-şi însuşească învăţătura de credinţă ortodoxă, să se pocăiască, să-şi curăţe inima de păcate cu Harul Duhului Sfânt prezent în Sfintele Taine şi astfel se vor uni prin Duhul Sfânt cu Hristos.
Revenirea la Hristos, la Biserică, se face prin pocăinţă, spovedanie, Împărtăşirea cu Harul Duhul Sfânt prezent în Sfintele Taine. Cei nebotezaţi trebuie să fie catehizaţi şi să primească Botezul creştin ortodox, Mirungerea, Spovedania și Sfânta Împărtăşanie.
Părintele Cleopa: Cum se poate înfăptui unirea celorlalte culte cu dumnezeiasca Biserica întemeiată de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos?
Ieroschim Daniel: Unirea dumnezeiască a celorlalte culte cu Dumnezeiasca Biserică Ortodoxă întemeiată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, nu se câştigă cum cred unii, printr-o înţelegere cu ceilalţi, printr-o încercare de împăcare exterioară cu ei, (prin conferinţe, rugăciuni în antihristic-duh eretic, împărtăşire unii la alţii, agape, cântece şi dansuri; aceşti oameni se unesc între ei şi cu satana-ecumenism satanic), ci printr-o curăţire de patimi. Adică, cu ajutorul Harului Dumnezeiesc prezent în Sfintele Taine, vor stinge patimile, vor curăţi păcatele şi vor scoate dracii din ei şi astfel ne se vor uni cu Hristos.
În acest fel, prin Harul Duhul Sfânt se vor împăca cu Dumnezeu şi se vor uni cu toată făptura în Duhul Sfânt.
Numai astfel se realizează comuniunea ecumenică, unirea şi unitatea tuturor în Hristos.
Însă, dragostea ecumenică, sfântă, dumnezeiască, se zideşte în inimile marilor duhovnici îndumnezeiți, a celor cu viaţă sfântă, mistuiţi de focul Harului Duhului Sfânt.
Aceşti mari duhovnici ortodocşi uniţi cu Dumnezeu prin Harul Duhul Sfânt, lucrează prin Sfintele Taine ale lui Dumnezeu (Botez, Mirungere, Spovedanie, Sfânta Împărtăşanie și Sfântul Maslu), prin cateheze şi învăţături, în inimile celor care vor să se mântuiască, despătimindu-i, alungând diavolii şi ereziile din ei şi unindu-i astfel cu Hristos, unire ecumenică adevărată-ortodoxă.
De aceea, spun Sfinţii Părinţi că atunci când vor lipsi aceşti mari duhovnici, aproape este sfârşitul acestei lumi. Pentru că nu va mai fi cine să-i lumineze pe oameni, să-i curăţe de păcate şi să-i unească cu Dumnezeu.
Culmea este că, tocmai aceşti mari duhovnici care ne unesc cu Dumnezeu prin Harul Duhul Sfânt, sunt acuzaţi de ecumeniştii satanici că nu sunt ecumenici. Ei sunt însă, împotriva ecumenismului satanic.
Această unire a ereticilor cu Dumnezeu, care vor să se pocăiască şi să-şi însuşească adevărata învăţătură de credinţă-credinţa ortodoxă, se săvârşeşte de către preoţii ortodocşi cu fiecare neorodox în parte, prin catehizare şi prin administrarea Sfintelor Taine: Botez, Mirungere, Spovedanie, Sfânta Împărtăşanie, Cununie și Sfântul Maslu şi nu deodată, instantaneu, prin poruncă patriarhală cu toţi membrii cultelor.
Dar cât de mult timp necesită şi cât de greu este să treacă la ortodoxism cei peste două miliarde de creştini care aparţin celorlalte culte!
Unirea Dumnezeiască a Bisericilor nu se poate realiza deci prin porunca liderilor religioşi. Ce facem cu păcatele, cu ereziile şi diavolii? Ce fel de „biserică” va rezulta cu păcate şi erezii şi cu diavoli? O „biserică” întemeiată de oameni cu putere satanică, antihristică.
Părintele Cleopa: Deci cum se poate realiza practic unirea dumnezeiască a celorlalte culte cu Biserica întemeiată de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos?
Ieroschim. Daniel: Unirea Dumnezeiască a cultelor religioase cu Biserica Ortodoxă întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos se realizează prin unirea fiecărui membru din fiecare cult cu Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, astfel:
1. Prin chemarea de către Dumnezeu Tatăl: Nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu-l va atrage Tatăl, dacă nu-i va fi dat de Tatăl Meu (loan 6, 44) şi acceptarea de bunăvoie a învăţăturii de credinţă adevărată-ortodoxă, şi pocăinţă.
Prin Sfânta Euharistie, creştinul se împărtăşeşte cu Însuşi Trupul şi Sângele Domnului, spre iertarea păcatelor şi viaţa de veci. Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne spune: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca Trupul Fiului Omului şi nu veţi bea Sângele Lui nu veţi avea viaţă în voi. Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. Căci Trupul Meu este adevărată mâncare şi Sângele Meu adevărată băutură. Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el (Ioan 6, 53-56).
2. Prin primirea de către neortodox a Tainei Sfântului Botez Ortodox, când i se iartă păcatele strămoşeşti şi păcatele săvârşite până la Botez, se naşte la o nouă viaţă spirituală din apă şi din duh (Ioan 3, 5) şi devine mădular al Trupul Tainic al Domnului Iisus Hristos şi deci membru al Bisericii şi fiu al lui Dumnezeu după har (Galateni 3,27; 1 Ioan 3,1). Iar prin primirea Tainei Mirungerii primeşte Pecetea Duhului Sfânt.
Sfântul Chiril al Ierusalimului spune că în Taina Sfintei Împărtăşanii, Domnul Hristos şi creştinii ortodocşi sunt concorporali şi consanguini respectiv cu Trupul şi Sângele Domnului Iisus Hristos, pe măsura curăţirii inimii (I Corinteni 11, 27-32).
Împărtăşindu-ne cu Sfântul Trup şi Sânge al Domnului, ne facem părtaşi firii dumnezeieşti (II Petru 1,4). Aceasta este starea celei mai mari apropieri a noastre cu Dumnezeu, a unirii noastre mistice cu Dumnezeu, a sfinţirii şi îndumnezeirii noastre. La această stare poate ajunge orice om, conştient de rostul său ca persoană care ştie că este chip al lui Dumnezeu, adică aspiră la sfinţenie. Acest lucru este cu putinţă, pentru că „Harul cel mântuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor” (Tit 2,11).
Deci, pentru unirea dumnezeiască a celorlalte culte cu Biserica întemeiată de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, trebuie ca protestantul, catolicul, mahomedanul, budistul, ateul etc., să se unească prin Harul Duhului Sfânt cu Dumnezeu şi nu între ei prin împăcare în duhul lumesc şi al păcatelor, pentru că în acest fel se vor uni cu Satana rezultând o „biserică” antihristică.
Turiştii ecumenişti şi de alte credinţe pot veni cu milioanele să vadă ortodoxia. Problema principală este cine poate ridica atâtea păcate? Cine mai poate astăzi să muncească şi să se jertfească pentru milioanele de oameni de alte credinţe? Cu cântări, conferinţe şi agape nu se ridică păcatele.
Harul Duhului Sfânt vine în inima duhovnicească a creştinului prin rugăciune. Iar asimilarea Harului se face prin muncă, jertfă pentru slujirea aproapelui, asceză, post... Ori tineretul care vine astăzi la mănăstiri este mai neputincios şi mai puţin râvnitor la muncă şi jertfire pentru alţii.
Să-L lăsăm pe Dumnezeu, Care „cearcă inimile şi rărunchii” (Psalm 7,9) şi ştie cel mai bine pe cine să trimită la ortodocşi să se folosească duhovniceşte. Bisericile şi mănăstirile ortodoxe nu sunt muzee în care să intre curioşi dezmăţaţi şi gură-cască, ci Temple ale Duhului Sfânt.
Altfel, cu sute de pelerini de alte credinţe pe zi, cu agroturism, cu turism ecumenic, cum se întâmplă în Grecia, la Meteora şi-n Sfântul Munte Athos, cu greu vor putea face faţă monahii şi mănăstirile se vor pustii.
(Î): Este bun dialogul ecumenic?
(R): Dialogul ecumenic dintre Biserici este astăzi necesar, având în vedere că marile probleme care sunt între oameni în legătură cu credinţa, pornesc în general de la liderii religioşi. Însă, să-L lăsăm în principal pe Dumnezeu să lucreze, când şi cum ştie mai bine, în legătură cu trecerea celor de altă credinţă la ortodoxism.
Sunt prorociri care spun că, după al III-lea Război Mondial, o parte din catolici și evrei, fiind luminaţi de Harul Dumnezeiesc, văzând şi înţelegând minunile lui Dumnezeu, se vor smeri şi Dumnezeu îi va învrednici să treacă la ortodoxism.
Aşadar, nu unire cu cei de altă credinţă, ci trecerea lor la ortodoxie.
(Î): Putem lupta sau împiedica mişcarea ecumenică satanistă?
(R): Mişcarea ecumenică satanică este o consecinţă a căderii generale a omenirii în păcate. Marea majoritate a oamenirii, datorită căderii în păcate, sunt oameni trupeşti, morţi duhovniceşte şi sub influenţa diavolilor sunt susţinătorii mişcării ecumenice satanice, iar puţinii creştini ortodocşi, trăitori ai credinţei nu o pot împidica. Nu rămâne decât să nădăjduiască în mila lui Dumnezeu şi că Biserica Ortodoxă, care este Trupul Mistic a lui Hristos, al cărui Cap este (Efeseni 1,22-23) „porţile iadului nu o vor birui” (Matei 16,18). Pentru ca să rămână în Biserica lui Hristos, creştinii ortodocşi trebuie să aibă o vieţuire şi trăire creştină.
În rest, o să se unească biserica ortodoxă cu celelalte culte creştine, când o să se unească îngerul cu dracul.